Skip to content Skip to left sidebar Skip to footer

Muzeul Satului Hațegan Peșteana

Proprietarul colecţiei reunite sub acest nume este Anton Socaci, cunoscut printre voluntarii de la Geoparc cu numele de „nenea Antonică”. A adunat, ani la rând, tot felul de obiecte de la peşterenii care aruncau lucrurile vechi, aparent nefolositoare şi lipsite de valoare. Astăzi, casa veche cu fântână la poartă, care s-ar fi prăbuşit dacă Anton Socaci n-ar fi luat-o în grijă, este o mică bijuterie a satului de altădată şi apare în ghidurile turistice cu titulatura de „Muzeul Satului Haţegan”.

Casa are aproape 120 de ani și a aparținut unor oameni mai înstăriţi, care s-au prăpădit, rând pe rând. Alte case erau acoperite cu paie, oamenii trăiau în bordeie, dar casa devenită muzeu a fost, de la început, acoperită cu ţiglă. Inițial, Anton Socaci a vrut să facă din ea o casă de vacanţă, dar apoi a intrat în posesia multor lucruri foarte vechi și valoroase, așa că a decis că trebuie să facă un muzeu.

Turiştii care ajung la Peşteana ar trebui să știe că Muzeul satului hațegan cuprinde trei încăperi în care Anton Socaci a adunat obiectele casnice, uneltele, sculele şi bună parte dintre utilajele agricole pe care le avea o gospodărie de rând: vase pentru gătit, ulcioare, război de ţesut, piei de miel, de ied, de lup pentru îmbrăcat și decorat podelele, arme din război, monede, bancnote vechi, țesături, harpoane, burghie, fier pentru marcatul animalelor, colţare pentru opinci, costume populare, clopote pentru vite, aduse din Elveţia, lămpi din zona Austriei, dar şi o lampă rusească, Petromax, alături de arme preistorice, inclusiv pietre cioplite care erau folosite de oamenii preistorici pentru a lovi de la distanţă animale mici.

Unul dintre cele mai interesante obiecte de la Muzeul satului hațegan este sarcofagul roman, adus din vecini. Nenea Antonică Socaci spune că acesta era, cel mai probabil, destinat unei personalităţi romane, iar pe la 1.900 aparţinea familiei primarului.

Ultima actualizare: 09:50 | 13.06.2024

Sari la conținut